A doua zi

Azi a fost a doua zi. A doua zi de viaţă a Bibliotecii Copiilor din Mărtineşti. A doua zi de bucurie personală căci am văzut cu ochii mei că dacă îţi doreşti ceva cu adevărat, cumva se împlineşte. La noi n-a durat mult. Am clipit din ochi, atunci când ne-am trezit din visare cu zgomote de ciocan bătând cuie în mobilă. Cu fâşâit de pungi care miros a nou... Încet încet am deschis ochii şi am văzut şi portocaliu şi verde. Şi am văzut cărţi. Şi am văzut lumină şi zarvă mare, oameni harnici, nu prea mulţi, ce făceau lucruri mari...
O, nu! Nu e Vladimir (n.r. Vladimir e un prunc născut între timp, are aproape 40 de zile) dumirindu-se din cărucior ce se întâmplă în jurul lui, ci e un vis care se dezmeticeşte din poveste şi păşeşte în real. Aşa că am clipit din nou şi am văzut copii întinşi pe un covor mare, moale şi portocaliu... pe burtă! Unul mai mare, unul mai mic, cu perna-n braţe sau sub cap, ascultau...ascultau cum cineva, aşezat în genunchi le povestea... "Uglibug" era povestea! Aşa cum putea citi Luca de pe covor în cartea Sandrei. "Insecta cea urâtă" care avea păr pe corp şi ochii bulbucaţi... M-a prins şi pe mine!

Ugly Bug, desenat de Ioana - 4 ani jumate*

Şi apoi prinţul care nu vroia să doarmă şi Adriana care era Prinţul şi Miha care mima povestea şi Sandra, cu atâta talent, citea de zor...
Până aici, au mai fost să îmi deschidă uşor ochii şi Moni şi Diane şi domnul şofer (foarte priceput!) şi David, o minune de băiat! S-a muncit pe brânci la propriu cu drag mare pentru copii. Şi a meritat cu vârf şi îndesat! Sper să continuăm misiunea asta aşa cum a început!
De aceea, am hotărât să ţinem un jurnal al Bibliotecii aici pe blog... cu poze şi poveşti proaspete şi bune de urmărit!

*Fotografie din arhiva personală a autoarei