Amploarea pe care a luat-o, modul în care s-a diversificat, rezolvările deseori "miraculoase" ale inerentelor momente de cumpănă au fost tot atâtea motive de bucurie.
Dar cel mai mult m-au uimit oamenii, care s-au implicat cu idei, timp, efort, energie şi mijloace financiare proprii, donaţii, fie chiar şi cu un gând bun.
Oameni calzi, generoşi, creativi, sufletişti, pe voi toţi v-am luat în sufletul meu, deşi deseori n-am avut destule cuvinte sau mijloace pentru a vă mulţumi îndeajuns sau a vă arăta dragostea şi aprecierea pentru inima voastră mare.
V-am purtat în sufletul meu şi sâmbătă, cand am ajuns în sfârşit la Valea Plopului/Valea Screzii.
Eraţi şi voi acolo când am descărcat dulciurile, jucăriile, cărţile, hăinuţele, eraţi acolo când am contribuit şi noi financiar la ridicarea noilor case, când am discutat despre alte moduri mai concrete şi mai variate de a ajuta pe viitor.
Şi voi aţi fost strigaţi de copiii de acolo şi întrebaţi cum vă cheamă, şi voi aţi primit binecuvântarea părintelui şi mulţumirile tuturor, şi voi aţi mângâiat un copil, aţi urcat dealurile din jur, aţi zâmbit la vederea gardurilor in toate culorile sau a bebeluşei nou venite care dormea liniştita cu biberonul lângă ea.
Nici acum nu ştiu cum v-aş putea mulţumi suficient. Dar vă port în continuare în suflet şi în rugăciuni. Şi sper sincer că veţi rămâne alături de noi, prieteni dragi!
Miruna Ionescu - Preşedinte Asociaţia Orthograffiti
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu